Războaiele daco-romane s-au purtat în 101–102 și 105–106 d.Hr., între împăratul Traian și regele Decebal. S-au încheiat cu cucerirea Sarmizegetusei Regia, sinuciderea lui Decebal și transformarea Daciei în provincie romană în anul 106 d.Hr. Cucerirea a deschis procesul de romanizare, oprit administrativ în 271 d.Hr.
Decebal ajunge rege în anul 87 d.Hr. și reunifică lumea geto-dacică, cu centrul la Sarmizegetusa Regia, în Munții Orăștiei. Primele confruntări cu Roma au loc sub Domițian, între 87 și 89 d.Hr. Armata romană suferă o înfrângere gravă, în care își pierde viața prefectul Cornelius Fuscus, dar obține apoi victoria de la Tapae. Pacea din 89 lasă Roma într-o poziție umilitoare: plătește subsidii și trimite meșteri în Dacia.
Traian reia problema. În 101 trece Dunărea, câștigă bătălia de la Tapae și, în 102, îl obligă pe Decebal să accepte pacea. Regele dac devine rege clientelar. Între cele două războaie, Apolodor din Damasc construiește podul de la Drobeta peste Dunăre, o lucrare de inginerie care arăta că Roma venise să rămână.
Al doilea război începe în 105, când Decebal încalcă tratatul. Rezistența se sprijină pe cetățile din Munții Orăștiei — Sarmizegetusa, Costești, Blidaru, Piatra Roșie. În 106, capitala cade după un asediu lung, în care romanii taie conductele de apă. Decebal se sinucide pentru a nu fi luat prizonier, scenă reprezentată pe Columna lui Traian.
Dacia devine provincie romană în 106. Teritoriul cucerit cuprindea Banatul, Oltenia, Transilvania și o parte din Muntenia; Moldova, Maramureșul și Crișana au rămas în afara provinciei. Capitala noii provincii a fost Colonia Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Din 106 până la retragerea aureliană din 271 d.Hr., Dacia rămâne parte a lumii romane.
În anii 101–102 și 105–106 d.Hr., între Traian și Decebal. Înaintea lor avuseseră loc confruntări sub Domițian, între 87 și 89 d.Hr., încheiate cu o pace nefavorabilă Romei. Al doilea război al lui Traian s-a terminat cu transformarea Daciei în provincie romană.
Regele care a reunificat statul dac începând cu anul 87 d.Hr., cu centrul la Sarmizegetusa Regia. A rezistat campaniilor romane timp de aproape două decenii și s-a sinucis în 106, după căderea capitalei, pentru a nu fi luat prizonier.
O construcție ridicată de Apolodor din Damasc peste Dunăre, între cele două războaie ale lui Traian. Asigura trecerea permanentă a trupelor. Din punct de vedere politic, arăta că Roma nu pregătea o expediție de pedepsire, ci o cucerire definitivă.
Banatul, Oltenia, Transilvania și o parte din Muntenia. Moldova, Maramureșul și Crișana au rămas în afara provinciei, locuite de dacii liberi. Capitala a fost Colonia Ulpia Traiana Sarmizegetusa, iar provincia a existat din 106 până în 271 d.Hr.
Toată programa de Istorie, pe muzică. 51 de piese, acces pe viață, 99 lei.
Preț de lansare până pe 30 septembrie 2026.