Alexandru Lăpușneanu a domnit în Moldova între 1552 și 1561, apoi între 1564 și 1568. Domnia lui este exemplul clasic de putere autoritară exercitată împotriva marii boierimi. Nu este temă de BAC, dar arată cum funcționa raportul dintre domn și boieri în statul medieval românesc.
Moldova de la mijlocul secolului al XVI-lea trecea prin instabilitate cronică. Domnii se schimbau des, iar marea boierime avea puterea de a face și de a desface tronuri, adesea cu sprijin otoman. Alexandru Lăpușneanu urcă în 1552 hotărât să inverseze acest raport.
Prima domnie, între 1552 și 1561, e o încercare de a reconstrui autoritatea centrală. Instituția domniei era, în teorie, foarte puternică — domnul era stăpânul țării și conducea armata — dar în practică depindea de sprijinul boierilor. Lăpușneanu caută să rupă această dependență.
În 1561 pierde totuși tronul, înlăturat de Despot Vodă cu sprijinul unor boieri și al unor forțe străine. Episodul confirmă exact problema pe care voise s-o rezolve: fără controlul marii boierimi, domnia rămâne fragilă.
Revine în 1564 și domnește până în 1568. A doua domnie e cea în care măsurile devin brutale. În acest interval are loc episodul cel mai cunoscut al domniei lui: convocarea boierilor la Iași și uciderea unui număr mare dintre ei. Faptul a intrat în conștiința publică mai ales prin nuvela lui Costache Negruzzi, „Alexandru Lăpușneanul", text literar, nu izvor istoric — distincția e importantă.
Dincolo de violență, domnia are și o dimensiune constructivă. Lăpușneanu ctitorește mănăstirea Slatina și mută capitala Moldovei la Iași, unde va rămâne. Bilanțul rămâne însă cel al unui domn care a încercat să salveze autoritatea statului prin mijloace care i-au distrus legitimitatea.
De două ori: între 1552 și 1561, apoi între 1564 și 1568. Prima domnie s-a încheiat prin înlăturarea sa de către Despot Vodă. A doua este cea în care a luat măsurile dure împotriva marii boierimi.
Pentru că marea boierime avea puterea de a schimba domnii, adesea cu sprijin otoman, ceea ce făcea instituția domniei fragilă. Lăpușneanu a încercat să rupă această dependență și să refacă autoritatea centrală.
În a doua domnie, Lăpușneanu i-a convocat pe boieri la Iași și a dispus uciderea unui număr mare dintre ei. Episodul e cunoscut mai ales din nuvela lui Costache Negruzzi, care este text literar, nu izvor istoric.
A ctitorit mănăstirea Slatina și a mutat capitala Moldovei la Iași, unde avea să rămână. Sunt cele două elemente durabile ale unei domnii altfel marcate de conflictul cu boierimea.
În anul 1564, la Iași îi cheamă, rând pe rând,*
*Notă de corectură
În înregistrarea audio, uciderea boierilor apare datată 1561. Datarea corectă este 1564, în a doua domnie a lui Alexandru Lăpușneanu. Evenimentul este consemnat de Grigore Ureche în Letopisețul Țării Moldovei, la capitolul „Când au omorât Alixandru Vodă 47 de boieri".
Sursă: Grigore Ureche, Letopisețul Țării Moldovei
Toată programa de Istorie, pe muzică. 51 de piese, acces pe viață, 99 lei.
Preț de lansare până pe 30 septembrie 2026.