Coloniile grecești de pe litoralul vestic al Mării Negre au fost întemeiate începând cu secolul al VII-lea î.Hr. Histria a fost prima, fondată de milesieni, urmată de Tomis, tot de origine ioniană, și de Callatis, întemeiată de dorieni veniți din Heracleea Pontică. Prin ele au pătruns scrisul, moneda și modelul de organizare al cetății grecești.
Colonizarea greacă a țărmului vestic al Mării Negre face parte dintr-un fenomen mai larg, care a dus orașe grecești din Mediterana până în Pont. Cauzele erau practice: suprapopulare, lipsa pământului arabil și căutarea unor surse noi de cereale, pește și metale. Coloniile nu erau cuceriri militare, ci așezări întemeiate de un oraș-mamă, cu care păstrau legături religioase și comerciale.
Histria, întemeiată de coloniști din Milet în secolul al VII-lea î.Hr., este cea mai veche cetate atestată de pe teritoriul de azi al României. Tomis, actualul Constanța, apare tot ca fundație ioniană, în secolul următor. Callatis, în zona Mangaliei, a fost întemeiată de dorieni veniți din Heracleea Pontică, ceea ce explică diferențele de dialect și de instituții față de primele două.
Orașele erau organizate ca polisuri: aveau adunare a cetățenilor, magistrați aleși, teritoriu agricol propriu și cetăți fortificate. Băteau monedă proprie, ridicau temple și organizau jocuri. Descoperirile arheologice de la Histria arată ziduri de incintă, cartiere de locuit, ateliere și inscripții care consemnează decizii publice.
Relația cu populația getică din jur a fost complexă. Izvoarele și materialul arheologic arată perioade lungi de schimb pașnic, dar și conflicte, tribut plătit unor conducători locali și presiuni militare. Grecii aduceau vin, ulei de măsline, ceramică fină și obiecte de lux; primeau cereale, miere, pește sărat, piei și sclavi.
După cucerirea romană a Dobrogei, orașele au continuat să existe, integrate în provincia Moesia Inferior. La Tomis a fost exilat poetul Ovidiu, între anii 8 și 17 d.Hr. Prin aceste cetăți, spațiul de la Dunărea de Jos a intrat în contact permanent cu civilizația mediteraneeană, cu mult înainte de romanizare.
Histria, Tomis și Callatis, toate pe litoralul Mării Negre. Histria a fost întemeiată de coloniști din Milet în secolul al VII-lea î.Hr. și este cea mai veche. Tomis, actualul Constanța, are tot origine ioniană. Callatis, în zona Mangaliei, a fost întemeiată de dorieni din Heracleea Pontică.
Din motive economice și demografice: suprapopularea orașelor din Grecia, lipsa pământului agricol și nevoia de cereale, pește și materii prime. Coloniile erau așezări permanente, cu teritoriu propriu, care păstrau legături religioase și comerciale cu orașul-mamă.
Alternau schimbul pașnic cu tensiunea. Grecii aduceau vin, ulei, ceramică și obiecte de lux, iar geții ofereau cereale, miere, pește, piei și sclavi. Izvoarele consemnează și perioade în care cetățile au plătit tribut unor conducători locali.
Pentru că prin colonii au pătruns aici scrisul, moneda, arhitectura de piatră și modelul politic al cetății. Contactul cu lumea mediteraneeană a început cu câteva secole înaintea cuceririi romane.
Toată programa de Istorie, pe muzică. 51 de piese, acces pe viață, 99 lei.
Preț de lansare până pe 30 septembrie 2026.