Între secolele III și VIII, peste spațiul carpato-dunărean au trecut goții, hunii, gepizii, avarii și slavii. Migratorii au dominat politic pentru perioade scurte, dar nu au înlocuit populația locală. Satele au rămas pe loc, limba latină populară s-a păstrat, iar din fondul daco-roman s-a format poporul român.
După retragerea aureliană din 271–275 d.Hr., teritoriul fostei provincii rămâne în afara controlului imperial, dar nu se golește. Urmează cinci secole de treceri succesive ale unor populații migratoare.
Goții erau prezenți în zonă încă din secolul al III-lea. În 376 sunt împinși de huni peste Dunăre, în Imperiul Roman, iar în 378, la Adrianopol, zdrobesc armata împăratului Valens, care moare în luptă. Înfrângerea slăbește Roma, dar nu schimbă viața comunităților rurale de la nordul Dunării.
Hunii domină secolul al V-lea. Sub Attila construiesc un imperiu care se întinde din Câmpia Panonică spre est. După moartea lui Attila, în 453, imperiul se destramă rapid, iar în 454, la Nedao, coaliția popoarelor supuse le pune capăt dominației.
Slavii ajung în secolele VI–VII și se așază lângă comunitățile locale. Spre deosebire de ceilalți, ei rămân și se amestecă cu populația de aici. Influența lor se vede clar în vocabular și în terminologia religioasă, dar fondul principal de cuvinte și structura gramaticală rămân latine.
Ideea centrală, cerută explicit la bacalaureat, este că dominația politică a migratorilor a fost temporară, iar continuitatea populației a fost permanentă.
Goții în secolele III–IV, hunii în secolul al V-lea, gepizii în secolele V–VI, avarii din 568 și slavii în secolele VI–VII. Fiecare a dominat politic o perioadă, fără să înlocuiască populația locală.
Goții au zdrobit armata romană condusă de împăratul Valens, care a murit în luptă. Bătălia a slăbit grav Imperiul Roman și e considerată un moment de cotitură în relația dintre Roma și populațiile germanice.
Au lăsat un număr important de cuvinte, mai ales în vocabularul curent, religios și administrativ. Structura gramaticală, fondul principal de cuvinte și modul de formare a cuvintelor au rămas latine, ceea ce face din română o limbă romanică.
Prin descoperiri arheologice care arată așezări, ceramică, unelte și necropole neîntrerupte între secolele III și VIII, plus argumentul lingvistic al continuității latinei populare și cel toponimic.
Toată programa de Istorie, pe muzică. 51 de piese, acces pe viață, 99 lei.
Preț de lansare până pe 30 septembrie 2026.