Originea latină a românilor a fost afirmată succesiv de cronicarii din secolul al XVII-lea, de Școala Ardeleană în secolul al XVIII-lea și de istoricii moderni în secolul al XIX-lea, în disputa cu teoria lui Robert Roesler, care nega continuitatea românilor la nordul Dunării.
Întrebarea despre originea românilor a primit răspunsuri succesive, iar fiecare a avut și o miză politică, nu doar științifică.
Prima etapă e a cronicarilor din secolul al XVII-lea. Grigore Ureche scrie că românii „de la Râm ne tragem", afirmând originea romană. Miron Costin dezvoltă argumentul în „De neamul moldovenilor", folosind limba, obiceiurile și toponimia ca dovezi. Dimitrie Cantemir continuă linia în „Descrierea Moldovei" și în „Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor".
A doua etapă e Școala Ardeleană, în secolul al XVIII-lea. Samuil Micu, Gheorghe Șincai și Petru Maior transformă argumentul istoric în instrument politic. Ei susțin originea pur latină a românilor și continuitatea neîntreruptă în Transilvania, pentru a revendica drepturi egale cu celelalte națiuni ale principatului. Documentul central e Supplex Libellus Valachorum, din 1791. Teza lor exagera puritatea latină, eliminând influențele slave, dar scopul era emanciparea politică.
A treia etapă e disputa din secolul al XIX-lea. În 1871, istoricul Robert Roesler publică teoria potrivit căreia dacii ar fi fost exterminați, populația romanizată s-ar fi retras integral la sud de Dunăre, iar românii ar fi revenit la nord abia în secolele XII–XIII, după instalarea maghiarilor. Teoria servea intereselor politice ale Austro-Ungariei în Transilvania.
Răspunsul vine de la istoricii români: A.D. Xenopol, prin „Teoria lui Roesler", Dimitrie Onciul, Nicolae Iorga. Argumentele lor sunt arheologice, lingvistice și de logică demografică: nicio populație nu se retrage integral, iar urmele materiale și toponimele arată continuitate. Cercetarea ulterioară a confirmat această poziție.
Originea latină. Grigore Ureche a scris că „de la Râm ne tragem", Miron Costin a dezvoltat argumentul folosind limba și obiceiurile, iar Dimitrie Cantemir a continuat linia în lucrările sale istorice.
Originea pur latină a românilor și continuitatea lor neîntreruptă în Transilvania, prin Samuil Micu, Gheorghe Șincai și Petru Maior. Scopul era politic: revendicarea drepturilor egale, formulată în Supplex Libellus Valachorum, din 1791.
Că dacii ar fi fost exterminați, că populația romanizată s-ar fi retras integral la sud de Dunăre și că românii ar fi revenit la nord abia în secolele XII–XIII. Publicată în 1871, servea intereselor politice ale Austro-Ungariei.
Prin A.D. Xenopol, Dimitrie Onciul și Nicolae Iorga, cu argumente arheologice, lingvistice și demografice: nicio populație nu se retrage integral, iar urmele materiale și toponimele dovedesc continuitatea la nordul Dunării.
Toată programa de Istorie, pe muzică. 51 de piese, acces pe viață, 99 lei.
Preț de lansare până pe 30 septembrie 2026.