Între secolele VIII și XIII, populația romanică de la nordul Dunării trăia în obști sătești, conduse de cnezi și juzi, după un drept nescris numit mai târziu „obiceiul pământului". Izvoarele bizantine și maghiare îi numesc vlahi. Din aceste autonomii locale se vor forma primele formațiuni politice românești.
Obștea sătească era unitatea de bază a organizării. Reunea familiile unui sat, care stăpâneau în comun pășunile, pădurile și apele, în timp ce terenul arabil era împărțit pe gospodării. Hotărârile importante se luau în sfatul oamenilor bătrâni, iar comunitatea asigura singură ordinea, apărarea și repartizarea sarcinilor.
Cnezii și juzii erau conducătorii acestor comunități. Cneazul avea atribuții mai largi, uneori militare, și putea conduce mai multe sate; jude era termenul folosit mai ales în sud, cu accent pe funcția de judecată. Ei aplicau un drept nescris, transmis din generație în generație, cunoscut ca „obiceiul pământului" sau, în documentele latine, ius valachicum.
În izvoarele străine, populația de aici apare sub numele de vlahi. Termenul e folosit de bizantini, de slavi și de cancelariile occidentale, cu sensul de populație romanică. Menționarea lor repetată, în surse independente, este un argument important pentru continuitate.
Statele medievale românești nu apar din nimic: ele se construiesc prin unirea mai multor obști și cnezate sub autoritatea unui voievod, proces care va deveni vizibil în izvoare începând cu secolele X–XIII.
Forma de organizare a comunităților rurale românești în Evul Mediu timpuriu. Reunea familiile unui sat, care stăpâneau în comun pășunile, pădurile și apele, iar terenul arabil era împărțit pe gospodării. Hotărârile se luau în sfatul bătrânilor.
Conducătorii obștilor sătești. Cneazul avea atribuții mai largi, uneori militare, și putea conduce mai multe sate. Jude era termenul folosit mai ales în sud, cu accent pe judecată. Amândoi aplicau dreptul nescris cunoscut ca „obiceiul pământului".
Numele sub care apare populația romanică de la nordul și sudul Dunării în izvoarele bizantine, slave și occidentale. Menționarea lor repetată, în surse independente, constituie un argument pentru continuitatea daco-romană.
Dreptul nescris, transmis prin tradiție, după care se organiza viața comunităților românești medievale. Reglementa proprietatea, moștenirea, judecata. În documentele latine apare sub numele de ius valachicum.
Toată programa de Istorie, pe muzică. 51 de piese, acces pe viață, 99 lei.
Preț de lansare până pe 30 septembrie 2026.