Primele formațiuni politice românești sunt atestate în două grupuri de izvoare. Gesta Hungarorum îi menționează pe Gelu, Glad și Menumorut în spațiul intracarpatic, iar Diploma cavalerilor ioaniți, din 1247, îi consemnează pe Litovoi, Seneslau, Ioan și Farcaș la sud de Carpați. Din ele se vor forma Țara Românească și Moldova.
Formațiunile prestatale au apărut prin unirea mai multor obști și cnezate sub autoritatea unui conducător local. Procesul nu e documentat direct, fiindcă românii nu aveau cancelarie proprie în acea perioadă; tot ce știm vine din izvoare străine.
Primul grup de informații provine din Gesta Hungarorum, cronica atribuită notarului Anonymus. Textul descrie cucerirea maghiară din jurul anului 900 și pomenește trei conducători: Gelu, în zona Someșului, Glad, în Banat, și Menumorut, pe Crișuri. Cronica a fost scrisă însă la circa trei secole după evenimente, iar istoricii dezbat de mult cât din ea reflectă realități de la 900.
Al doilea grup, mult mai sigur, este Diploma cavalerilor ioaniți, emisă de regele Béla al IV-lea al Ungariei în 1247. Documentul menționează voievozii Litovoi, în nordul Olteniei, și Seneslau, în zona Argeșului, alături de cnezii Ioan și Farcaș. Este cel mai important izvor pentru organizarea politică românească din secolul al XIII-lea.
Aceste formațiuni aveau conducător propriu, teritoriu delimitat, oaste și dreptul de a judeca. Litovoi a încercat să scape de dependența față de regalitatea maghiară și a murit în luptă, în jurul anului 1277.
Conducători ai unor formațiuni politice din spațiul intracarpatic, menționați în Gesta Hungarorum, cronică atribuită notarului Anonymus. Gelu stăpânea în zona Someșului, Glad în Banat, Menumorut pe Crișuri.
Un document emis de regele Béla al IV-lea al Ungariei în 1247, prin care acorda drepturi ordinului ioanit în Banatul de Severin. Menționează voievozii Litovoi și Seneslau și cnezii Ioan și Farcaș. Este cel mai important izvor pentru organizarea politică românească din secolul al XIII-lea.
Aveau conducător propriu — cnez sau voievod — teritoriu delimitat, oaste și drept de judecată. Recunoșteau în grade diferite suzeranitatea regelui maghiar și plăteau tribut, păstrându-și autonomia internă.
Pentru că din ele s-au format statele medievale românești. Unirea cnezatelor și voievodatelor de la sud de Carpați a dus la întemeierea Țării Românești sub Basarab I, iar procesul similar din est a dus la formarea Moldovei sub Bogdan I.
Toată programa de Istorie, pe muzică. 51 de piese, acces pe viață, 99 lei.
Preț de lansare până pe 30 septembrie 2026.