Țara Românească s-a format în prima jumătate a secolului al XIV-lea, prin unirea formațiunilor politice de la sud de Carpați sub Basarab I. Independența statului a fost consacrată de victoria lui Basarab asupra regelui maghiar Carol Robert de Anjou, în bătălia de la Posada, în anul 1330.
Înaintea lui Basarab, spațiul de la sud de Carpați era împărțit între voievodate și cnezate — cele conduse de Litovoi și Seneslau, cnezatele lui Ioan și Farcaș, plus Banatul de Severin. Manualul atribuie întemeierea propriu-zisă a statului lui Basarab I, care și-a luat titlul de „mare voievod", semn al unei autorități superioare celei locale.
Unificarea nu a însemnat doar cucerire. Basarab a construit instituții: domnia, sfatul boieresc, dregătorii și oastea. Din acest moment se poate vorbi despre un stat, nu despre o uniune de comunități. Capitala a fost stabilită la Câmpulung, unul dintre orașele care au îndeplinit succesiv funcția de reședință domnească, alături de Curtea de Argeș și Târgoviște.
Problema care a dus la conflict a fost statutul juridic. Regatul Ungariei considera teritoriul parte a sferei sale de influență și îl trata pe Basarab ca vasal. Basarab a refuzat această poziție și a păstrat controlul asupra Banatului de Severin, punct strategic pe Dunăre.
În 1330, Carol Robert de Anjou a pornit campania împotriva lui. O cronică a vremii consemnează că regele a intrat, prin Severin, „în țara voievodului vlahilor, Bazarad", cu intenția de a-l îndepărta. Retragerea armatei maghiare a fost interceptată într-un defileu din Carpați, cunoscut sub numele de Posada. Terenul îngust a anulat avantajul cavaleriei grele, iar oastea regală a fost distrusă. Evenimentul este reprezentat în Cronica pictată de la Viena, principalul izvor pentru bătălie.
Urmarea a fost politică, nu doar militară. Prin înlăturarea suzeranității maghiare, Țara Românească a devenit primul stat medieval românesc independent. Modelul avea să se repete două decenii mai târziu în Moldova, unde independența a venit tot printr-o ruptură de regalitatea ungară.
Basarab I, în prima jumătate a secolului al XIV-lea, prin unirea formațiunilor politice de la sud de Carpați. Manualul îi atribuie întemeierea propriu-zisă a statului și menționează că și-a luat titlul de „mare voievod", semn al unei autorități superioare conducătorilor locali.
În anul 1330, între oastea lui Basarab I și armata regelui maghiar Carol Robert de Anjou. Confruntarea a avut loc într-un defileu din Carpați, unde terenul îngust a anulat avantajul cavaleriei maghiare. Este reprezentată în Cronica pictată de la Viena.
Înlăturarea suzeranității maghiare și consacrarea formării statului independent Țara Românească. Din punct de vedere politic, a transformat o autonomie contestată într-un stat recunoscut prin forță, primul stat medieval românesc independent.
Voievodatele conduse de Litovoi, în dreapta Oltului, și de Seneslau, în stânga Oltului, cnezatele lui Ioan și Farcaș, precum și Banatul de Severin. Toate sunt menționate în Diploma cavalerilor ioaniți din 1247.
Toată programa de Istorie, pe muzică. 51 de piese, acces pe viață, 99 lei.
Preț de lansare până pe 30 septembrie 2026.