Moldova s-a format în două etape, la mijlocul secolului al XIV-lea. Întâi ca marcă de apărare împotriva tătarilor, după descălecatul lui Dragoș, voievod din Maramureș trimis de regele Ludovic de Anjou. Apoi ca stat independent, în jurul anului 1360, după al doilea descălecat, cel al lui Bogdan.
Primul descălecat a fost o inițiativă a regalității maghiare, nu a românilor. Regele Ludovic de Anjou avea nevoie de o zonă-tampon la est de Carpați, împotriva tătarilor. L-a trimis pe Dragoș, voievod din Maramureș, care a întemeiat ceea ce manualul numește Moldova Mică — o marcă de apărare aflată sub suzeranitatea Ungariei. Statul exista ca formă, dar nu ca putere de sine stătătoare.
Al doilea descălecat a schimbat situația. În jurul anului 1360, Bogdan, venit tot din Maramureș, s-a ridicat împotriva politicii lui Ludovic de Anjou de restrângere a drepturilor românilor. Trecând în Moldova, i-a alungat pe urmașii lui Dragoș și a pus bazele statului medieval independent. Cronicarul Ioan de Târnave consemnează episodul, arătând că Bogdan a adunat în jurul său românii din districtul maramureșean înainte de a trece munții.
Diferența dintre cei doi conducători este esențială pentru examen. Dragoș pune Moldova pe hartă, dar ca vasal. Bogdan o scoate de sub autoritate străină și devine primul domn în sens propriu. Manualele folosesc formula „Dragoș descalecă, Bogdan întemeiază".
După 1360, statul se organizează după același tipar ca în Țara Românească: domnia ca instituție centrală, sfatul boieresc, dregătorii cu atribuții precise, oastea. Domnul era stăpânul țării și, în calitate de mare voievod, exercita conducerea supremă a armatei.
Succesorii vor consolida ceea ce a început Bogdan. Sub Petru I și Roman I se fixează hotarele și se bat primele monede, iar sub Alexandru cel Bun și Ștefan cel Mare Moldova devine un factor politic în sud-estul Europei. Toate pornesc însă de la ruptura din jurul anului 1360.
În două etape. Întâi ca marcă de apărare împotriva tătarilor, după descălecatul lui Dragoș, trimis de regele maghiar Ludovic de Anjou, care a întemeiat Moldova Mică sub suzeranitate ungară. Apoi ca stat independent, în jurul anului 1360, după descălecatul lui Bogdan.
Voievod din Maramureș, trimis de regele Ludovic de Anjou pentru a organiza o marcă de apărare la est de Carpați, împotriva tătarilor. A întemeiat Moldova Mică, aflată sub suzeranitatea Ungariei. Rolul său a fost de a deschide drumul, nu de a crea un stat independent.
S-a ridicat împotriva politicii lui Ludovic de Anjou de restrângere a drepturilor românilor, a trecut în Moldova cu oamenii adunați din Maramureș și i-a alungat pe urmașii lui Dragoș. Prin acest act a rupt dependența față de Ungaria și a pus bazele statului independent.
Cronica lui Ioan de Târnave, din secolul al XIV-lea, care relatează că Bogdan, voievodul românilor din Maramureș, a adunat în jurul său românii din acel district și a trecut pe ascuns în Moldova. Este principalul izvor scris pentru al doilea descălecat.
Toată programa de Istorie, pe muzică. 51 de piese, acces pe viață, 99 lei.
Preț de lansare până pe 30 septembrie 2026.