Mihai Viteazul a domnit în Țara Românească între 1593 și 1601. A obținut victoria de la Șelimbăr, la 18/28 octombrie 1599, împotriva lui Andrei Báthory, iar Moldova i s-a supus în primăvara anului 1600. Unirea celor trei țări române a durat doar câteva luni.
Sfârșitul secolului al XVI-lea găsește Țările Române sub o presiune otomană crescută, cu tributuri tot mai mari și cu o marjă de decizie tot mai mică. Mihai Viteazul ajunge domn al Țării Românești în 1593 și alege confruntarea deschisă, integrându-se în coaliția antiotomană a puterilor creștine.
În plan intern, domnia lui e legată de o măsură care va marca secolele următoare. Manualul consemnează că, în anul 1595, prin decizia lui Mihai Viteazul, a fost legiferată în Țara Românească îngrădirea dreptului de strămutare al țăranilor. Aceeași măsură fusese luată în Transilvania în 1514 și avea să fie luată în Moldova, în 1628, de Miron Barnovschi. Efectul e legarea țăranilor de pământ, cu consecințe sociale de lungă durată.
Momentul care i-a fixat numele în istorie e cel din 1599–1600. La 18/28 octombrie 1599, Mihai obține victoria de la Șelimbăr împotriva lui Andrei Báthory și intră în Transilvania. În primăvara anului 1600, Moldova i se supune. Pentru prima dată, cele trei țări române se află sub conducerea unui singur domn.
Unirea nu rezistă. Manualul e explicit: nu a durat decât câteva luni, Mihai fiind înfrânt de oastea nobilimii maghiare și de trupele imperiale. Cauzele sunt structurale — nu avea nici sprijinul nobilimii transilvănene, nici resursele de a susține trei fronturi, iar puterile vecine nu aveau interes într-un stat românesc unit.
Semnificația rămâne însă politică, nu militară. Faptul că unirea a fost posibilă, chiar și pentru câteva luni, a devenit argument pentru generațiile de mai târziu. În secolul al XIX-lea, momentul 1600 e invocat constant ca precedent în discursul unionist.
În Țara Românească, între 1593 și 1601. Domnia lui coincide cu participarea românească la coaliția antiotomană de la sfârșitul secolului al XVI-lea și cu prima unire a celor trei țări române.
La 18/28 octombrie 1599, Mihai Viteazul a obținut victoria asupra lui Andrei Báthory, ceea ce i-a deschis drumul spre stăpânirea Transilvaniei. În primăvara anului 1600, Moldova i s-a supus.
Doar câteva luni. Mihai Viteazul a fost înfrânt de oastea nobilimii maghiare și de trupele imperiale. Nu avea sprijinul nobilimii transilvănene și nici resursele necesare pentru a susține trei fronturi deodată.
Îngrădirea dreptului de strămutare al țăranilor din Țara Românească, prin decizia lui Mihai Viteazul. Măsuri similare fuseseră luate în Transilvania în 1514 și aveau să fie luate în Moldova în 1628, de Miron Barnovschi.
Toată programa de Istorie, pe muzică. 51 de piese, acces pe viață, 99 lei.
Preț de lansare până pe 30 septembrie 2026.