Preistoria pe teritoriul României acoperă intervalul de la primele urme de locuire până la apariția izvoarelor scrise și se împarte în paleolitic, neolitic, epoca bronzului și epoca fierului. Nu este temă de examen în sine, dar explică fondul pe care apare lumea geto-dacică, punctul de plecare al temei „Romanitatea românilor".
Preistoria se împarte după materialul din care oamenii își făceau uneltele. Paleoliticul ține de la primele urme de locuire până în jurul anului 10.000 î.Hr., neoliticul acoperă mileniile VI–III î.Hr. pe teritoriul de azi al României, epoca bronzului se întinde aproximativ între 2500 și 1200 î.Hr., iar epoca fierului urmează după 1200 î.Hr. Datările variază de la o regiune la alta și de la un autor la altul, așa că manualele dau intervale, nu ani ficși.
În paleolitic oamenii trăiau din vânătoare și cules, se adăposteau în peșteri și sub stânci și foloseau unelte de piatră cioplită. Punctul de la Bugiulești, în județul Vâlcea, e discutat de arheologi ca posibilă urmă a celei mai vechi locuiri de pe teritoriul României, dar interpretarea rămâne contestată. Sigură și verificată internațional e descoperirea din Peștera cu Oase, în Munții Anina: oase de Homo sapiens datate în jurul a 40.000 de ani, cele mai vechi de acest tip găsite în Europa.
Neoliticul aduce schimbarea decisivă. Oamenii se așază în sate, cultivă pământul, domesticesc animale și încep să lucreze ceramică. Cultura Cucuteni, răspândită în Moldova și în estul Munteniei, e cunoscută pentru ceramica pictată cu spirale, considerată printre cele mai valoroase din neoliticul european. Din cultura Hamangia, în Dobrogea, provine statueta numită „Gânditorul de la Hamangia".
Epoca bronzului introduce un metal obținut prin aliaj, mai greu de produs decât piatra și de aceea rezervat celor care controlau resursele. Apar arme mai bune, schimburi la distanță și primele diferențe clare de avere între membrii comunității. Epoca fierului continuă procesul: fierul e mai accesibil, uneltele agricole se îmbunătățesc, iar așezările se fortifică. Perioada Hallstatt, aproximativ 1200–450 î.Hr., e urmată de La Tène, în care se formează lumea geto-dacică pe care o descriu mai târziu izvoarele grecești și romane.
În patru mari perioade, după materialul uneltelor: paleoliticul, până în jurul anului 10.000 î.Hr., neoliticul, în mileniile VI–III î.Hr., epoca bronzului, aproximativ 2500–1200 î.Hr., și epoca fierului, după 1200 î.Hr., împărțită la rândul ei în Hallstatt și La Tène.
O cultură neolitică răspândită în Moldova, estul Munteniei și în zone din Ucraina și Republica Moldova, cunoscută pentru ceramica pictată cu motive spiralate. Este considerată una dintre cele mai importante culturi ceramice din neoliticul european.
Pentru că acolo au fost descoperite oase de Homo sapiens vechi de aproximativ 40.000 de ani, cele mai vechi rămășițe de om modern găsite până acum în Europa. Descoperirea, făcută în 2002 în Munții Anina, a fost datată cu carbon-14.
Preistoria explică de unde apare populația pe care izvoarele antice o numesc getică și dacică. Epoca fierului, mai ales perioada La Tène, e momentul în care se conturează lumea geto-dacică — punctul de plecare al discuției despre romanizare.
Toată programa de Istorie, pe muzică. 51 de piese, acces pe viață, 99 lei.
Preț de lansare până pe 30 septembrie 2026.