Domniile fanariote încep în 1711 în Moldova și în 1716 în Țara Românească. Poarta a renunțat la domnii pământeni după înfrângerea de la Stănilești, din iulie 1711, unde oștile moldo-ruse conduse de Dimitrie Cantemir au fost învinse. Perioada înseamnă dependență politică accentuată, dar și primele reforme de tip modern.
Momentul de cotitură e anul 1711. Dimitrie Cantemir, domnul Moldovei, încheie cu Petru cel Mare al Rusiei tratatul de la Luțk, în aprilie 1711, pentru eliberarea Moldovei de sub suzeranitatea otomană. Oștile moldo-ruse sunt însă înfrânte de otomani la Stănilești, în iulie același an, iar Cantemir e nevoit să se refugieze în Rusia.
Consecința e imediată. Poarta pierde încrederea în domnii pământeni, care se dovediseră capabili să negocieze cu puterile creștine, și trece la numirea directă a unor domni din familiile grecești stabilite în cartierul Fanar din Constantinopol. În Moldova regimul începe în 1711, în Țara Românească în 1716, cu Nicolae Mavrocordat.
Trăsăturile regimului sunt clare. Domnii sunt numiți și revocați de Poartă, adesea la intervale de câțiva ani, iar funcția se cumpără. Politica externă proprie dispare complet. Fiscalitatea crește, fiindcă domnul trebuie să-și recupereze investiția și să plătească sumele cerute la Constantinopol.
Perioada are însă și o altă față. Unii domni fanarioți au inițiat reforme reale: reorganizarea administrației și a fiscalității, măsuri în domeniul justiției, iar Constantin Mavrocordat a desființat rumânia în Țara Românească și vecinia în Moldova, la mijlocul secolului al XVIII-lea. Se dezvoltă învățământul în limba greacă, se traduc texte, se modernizează practicile de cancelarie.
Regimul se încheie în 1821, după mișcarea condusă de Tudor Vladimirescu, iar domniile pământene sunt restabilite. Bilanțul rămâne dublu: cel mai adânc punct al dependenței politice, dar și perioada în care apar primele instrumente ale statului modern.
În 1711 în Moldova și în 1716 în Țara Românească, primul domn fanariot muntean fiind Nicolae Mavrocordat. Domnii erau numiți direct de Poartă și proveneau din familiile grecești din cartierul Fanar al Constantinopolului.
După ce Dimitrie Cantemir a încheiat tratatul de la Luțk cu Petru cel Mare, în aprilie 1711, iar oștile moldo-ruse au fost înfrânte la Stănilești, în iulie 1711. Poarta a pierdut încrederea în domnii pământeni.
Restrângerea ei severă: domnii erau numiți și revocați de Poartă, funcția se cumpăra, iar politica externă proprie a dispărut. Fiscalitatea a crescut, fiindcă domnul trebuia să recupereze sumele plătite la Constantinopol.
Reorganizarea administrației, a fiscalității și a justiției. Constantin Mavrocordat a desființat rumânia în Țara Românească și vecinia în Moldova, la mijlocul secolului al XVIII-lea. S-a dezvoltat și învățământul în limba greacă.
Toată programa de Istorie, pe muzică. 51 de piese, acces pe viață, 99 lei.
Preț de lansare până pe 30 septembrie 2026.