Mișcarea condusă de Tudor Vladimirescu s-a desfășurat în anul 1821, în Țara Românească, și a dat noi dimensiuni proiectului politic modern românesc. A cerut înlăturarea abuzurilor fanariote și dreptate socială. A dus la sfârșitul domniilor fanariote și la revenirea domnilor pământeni.
La începutul secolului al XIX-lea, Țările Române se aflau sub presiune dublă: suzeranitatea otomană și protectoratul rus instituit după războaiele ruso-turce. Regimul fanariot ajunsese la capătul resurselor de legitimitate — dările erau mari, funcțiile se cumpărau, iar nemulțumirea traversa toate categoriile sociale.
Tudor Vladimirescu era pandur, participase la războiul ruso-turc și avea experiență militară și administrativă. În 1821 ridică oastea de panduri în Oltenia și pornește spre București, cerând înlăturarea abuzurilor și restabilirea dreptății.
Documentele mișcării sunt cele care contează pentru examen. Proclamația de la Padeș se adresează „tuturor fraților locuitori ai Țării Românești" și cheamă la acțiune împotriva celor care storc țara. Cererile norodului românesc formulează un program: desființarea privilegiilor dobândite prin cumpărare, reducerea dărilor, accesul la funcții după merit, nu după rang.
Mișcarea s-a suprapus cu acțiunea Eteriei, organizația greacă de eliberare condusă de Alexandru Ipsilanti, care a intrat în Principate în același an. Suprapunerea a fost fatală: Poarta a trimis trupe, Rusia a refuzat sprijinul, iar Tudor a fost ucis de eteriști în mai 1821.
Rezultatul politic a venit totuși. Manualul consemnează că mișcarea a dat noi dimensiuni proiectului politic modern românesc. Poarta a renunțat la regimul fanariot și a numit din nou domni pământeni — Grigore Dimitrie Ghica în Țara Românească și Ioniță Sandu Sturdza în Moldova. Anul 1821 devine astfel punctul de plecare al secvenței care duce la 1848 și la Unirea din 1859.
O mișcare condusă de Tudor Vladimirescu, desfășurată în Țara Românească, care cerea înlăturarea abuzurilor fanariote și dreptate socială. Manualul consemnează că a dat noi dimensiuni proiectului politic modern românesc.
Proclamația de la Padeș chema la acțiune împotriva celor care storceau țara. Cererile norodului românesc cereau desființarea privilegiilor cumpărate, reducerea dărilor și accesul la funcții după merit, nu după rang.
Pentru că s-a suprapus cu acțiunea Eteriei, organizația greacă condusă de Alexandru Ipsilanti. Poarta a trimis trupe, Rusia a refuzat sprijinul, iar Tudor Vladimirescu a fost ucis de eteriști în mai 1821.
Sfârșitul domniilor fanariote. Poarta a numit din nou domni pământeni: Grigore Dimitrie Ghica în Țara Românească și Ioniță Sandu Sturdza în Moldova. Anul 1821 deschide secvența care duce la 1848 și la Unirea din 1859.
Toată programa de Istorie, pe muzică. 51 de piese, acces pe viață, 99 lei.
Preț de lansare până pe 30 septembrie 2026.