După 23 august 1944 a început procesul de comunizare a României. Regimul a fost impus sub ocupație sovietică, prin distrugerea treptată a sistemului democratic. Constituția din 1948 a consacrat noul stat, sub numele de Republica Populară Română.
Actul de la 23 august 1944 scoate România din alianța cu Germania și pune capăt regimului antonescian, care se menținuse la putere până în acel moment. Consecința imediată nu e însă libertatea, ci ocupația militară sovietică. Armata Roșie și Comisia Aliată de Control dețin puterea reală, iar guvernul de la București are marjă tot mai mică de decizie.
Manualul formulează procesul direct: după 23 august 1944 a început comunizarea României. Etapele sunt bine delimitate. În martie 1945, sub presiune sovietică directă, se instalează guvernul condus de Petru Groza, cu majoritate comunistă. În noiembrie 1946 au loc alegeri falsificate, prin care Blocul Partidelor Democratice își atribuie victoria. În 1947 sunt desființate partidele istorice, iar liderii lor sunt arestați.
Etapa finală e 30 decembrie 1947, când regele Mihai I e forțat să abdice, iar România e proclamată republică populară. Ultima instituție a statului anterior dispare.
Constituția din 1948 consacră noua ordine. Manualul îi enumeră elementele: numele statului era Republica Populară Română, iar organul suprem al puterii de stat era Marea Adunare Națională, care hotăra și formarea guvernului. Separarea puterilor dispare, la fel și garanțiile drepturilor individuale.
În februarie 1948, prin fuziunea forțată dintre Partidul Comunist Român și Partidul Social-Democrat, ia naștere Partidul Muncitoresc Român. Din acel moment, partidul unic e singura structură de putere reală, iar statul devine instrumentul lui.
După 23 august 1944, când România a ieșit din alianța cu Germania și a intrat sub ocupație militară sovietică. Manualul consemnează că din acel moment a început procesul de comunizare a țării.
Guvernul Petru Groza, în martie 1945, alegerile falsificate din noiembrie 1946, desființarea partidelor istorice în 1947 și abdicarea forțată a regelui Mihai I, la 30 decembrie 1947, când România a fost proclamată republică populară.
Că numele statului era Republica Populară Română și că organul suprem al puterii de stat era Marea Adunare Națională, care hotăra și formarea guvernului. Separarea puterilor și garanțiile drepturilor individuale au dispărut.
În februarie 1948, prin fuziunea forțată dintre Partidul Comunist Român și Partidul Social-Democrat, a luat naștere Partidul Muncitoresc Român. Din acel moment, partidul unic a devenit singura structură reală de putere.
Toată programa de Istorie, pe muzică. 51 de piese, acces pe viață, 99 lei.
Preț de lansare până pe 30 septembrie 2026.