Revoluția industrială începe în Anglia, în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, și se extinde în secolul al XIX-lea. Transformă economia agrară într-una industrială, schimbă modul de producție, structura socială și viața cotidiană a milioane de oameni.
Anglia anilor 1760 reunește condițiile necesare: capital acumulat din comerț și colonii, materie primă, forță de muncă disponibilă după transformările din agricultură, stabilitate politică și o piață internă dezvoltată.
Prima ramură transformată e industria textilă. Invenții precum mașina de filat Spinning Jenny și războiul de țesut mecanic multiplică producția. Momentul decisiv e însă perfecționarea mașinii cu abur de către James Watt, care eliberează industria de dependența față de cursurile de apă. Fabricile pot fi construite oriunde.
Urmează transporturile. Locomotiva cu abur, dezvoltată de Stephenson, și vaporul cu aburi reduc drastic timpul și costul deplasării mărfurilor, ceea ce leagă piețele între ele.
Consecințele sociale sunt profunde. Apar două clase noi: burghezia industrială, proprietară a fabricilor, și proletariatul, muncitorii salariați. Populația se mută masiv de la sat la oraș, iar orașele industriale cresc fără infrastructură adecvată, cu locuințe insalubre și epidemii.
Condițiile de muncă din prima fază sunt dure: zile de douăsprezece până la șaisprezece ore, munca femeilor și a copiilor, absența protecției. Ca reacție apar sindicatele, primele legi ale muncii și ideologiile sociale, între care socialismul și marxismul.
A doua revoluție industrială, din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, aduce electricitatea, motorul cu ardere internă, oțelul și industria chimică, extinzând procesul la Germania, Statele Unite și, mai târziu, la restul Europei, inclusiv la România.
Pentru că reunea capital acumulat din comerț și colonii, materie primă, forță de muncă disponibilă după transformările din agricultură, stabilitate politică și o piață internă dezvoltată.
Mașina cu abur, perfecționată de James Watt. A eliberat industria de dependența față de cursurile de apă, permițând construirea fabricilor oriunde, și a stat apoi la baza locomotivei și a vaporului cu aburi.
Burghezia industrială, proprietară a fabricilor și a capitalului, și proletariatul, format din muncitorii salariați. Raportul dintre ele a devenit principala tensiune socială a secolului al XIX-lea.
Electricitatea, motorul cu ardere internă, oțelul și industria chimică, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. A extins industrializarea la Germania, Statele Unite și, mai târziu, la restul Europei.
Toată programa de Istorie, pe muzică. 51 de piese, acces pe viață, 99 lei.
Preț de lansare până pe 30 septembrie 2026.